Odeon Theatre History

The XVII-th Century

In the 17th century, on the spot of the present Odeon Theatre, there was the estate of the sword bearer Dumitrache Ghica. It was a part of the dowry his wife, Maria Vacarescu, had brought him. In 1768, on the same spot, there was the house of a boyar. In 1813, Ioan Caragea rented the estate to establish here his Court. Next year, he also rented the Slatineanu House (built on the spot of the present Capsa restaurant, 38, Victoria Street,). The Court remained here until 1825.
Caragea’s Court was made up of the main building and the stables( on their spot, there is nowadays the Majestic Hotel).

1860 - 1945

In 1860, the Ghica Houses were bought by Nicolae Lahovary, who owned them until the nationalization in 1948.
From 1860 to 1945, the modernization of Victoria Street included the Lahovary estate, as well. Different institutions or stores, like The Youth Club, The Mercury Society, The National Party, a brewery, etc, rented the old Ghica House.
On the north side of the estate, a building was built. It became the headquarters of the famous newspaper L’Independance Roumanie (Here was held the first projection of the Lumiere films).
At the beginning of the 20th century, the architect Grigore Cerchez designed an impressive architectural complex: The Comedy Theatre, on the Academy Street, that had its façade on Victoria Street, two lateral wings, a building of stores and apartments, and the Majestic Hotel. The Theatre was inaugurated on December, the 25th, 1911.
In the ‘30s, the Theatre Hall was enlarged, the stage was raised and another rooms were added.
The 1945 bombardments distroyed the building, which was reconditioned afterwards. Until the ‘60s, the old house was transformed into a bookstore, and the Majestic Hotel was closed, to be re-opened, in the ‘70s.

1947 - 2002

Până în anii 60 ansamblul și-a păstrat integritatea fizică, însă cu schimbarea funcțiunilor. Fosta casă a fost transformată în librăria Cartea Rusă, iar Hotel Majestic a fost scos din funcțiune.
În anii 70, într-o campanie de renovare a fostelor hoteluri, Hotel Majestic și-a recăpătat funcțiunea originară.
În anul 1974 Sala Comedia a Teatrului Național devine Sala Majestic a Teatrului Giulești, teatru care în anul 1990 își schimbă denumirea în Teatrul Odeon.
În anii 80 a fost construit un imobil către Calea Victoriei, pe locul rămas gol prin demolări pe latura de nord și s-a amenajat alveola creată în fața teatrului.
În anul 2002 clădirea Teatrului Odeon este renovată aproape în întregime. S-a refăcut podeaua scenei, scaunele din sală au fost schimbate, tencuiala pereților interiori a fost dată jos până la ștucatură și refăcută. A fost reparat sistemul tehnic de glisare al tavanului. Au fost refăcute scările interioare și exterioare cu piatră din cariera Vratza (Bulgaria).

Istoricul Teatrului

Teatrul ODEON, unul dintre cele mai reprezentative teatre din București, a fost fondat în 1946, sub numele de Teatrul Muncitoresc CFR Giulești. Sala Majestic a fost inaugurată în 1974, fiind una dintre cele mai elegante săli de teatru din Bucureşti şi singura din Europa cu tavan glisant. În anul 1990 Teatrul Giuleşti îşi schimbă numele în Teatrul Odeon.

Teatrul ODEON este un teatru de repertoriu, cu o echipă stabilă de 32 de actori, 2 regizori și 2 scenografi. Sala Majestic are o scena a l'italienne și o capacitate a sălii de 300 de locuri. De-a lungul timpului spectacolele teatrului au participat la numeroase turnee și festivaluri internaționale: în Marea Britanie cu spectacolul Richard III de Shakespeare, regia Mihai Măniuțiu (1994), la Bratislava, Slovacia cu spectacolul Bărbierul din Sevilla de Beaumarchais, regia Dinu Cernescu (1996), la Oldenburg, Germania (1996) cu La Țigănci, regia Alexander Hausvater, la Berlin (1999) și Hanovra (2000) cu spectacolul Saragosa – 66 de zile după Jan Potocki, regia Alexandru Dabija (1999), la Cairo, Egipt, cu spectacolul Teatru seminar dupa Petre Țuțea, regia Dragoș Galgoțiu, la Berlin cu spectacolul Frații de Sebastian Barry, regia Alexandru Dabija (2001), în Canada cu spectacolul Cumetrele de Michel Tremblay, regia Petre Bokor (2001). În 2003 De ce fierbe copilul în mămăligă după Aglaja Veteranyi, regia Radu Afrim, a participat la Journees Theatrales de Carthage, în Tunisia, iar în 2004 la Bienala de la Wiesbaden, Germania. În 2006, joi.megaJoy a fost prezentat în Ungaria, la Budapesta și Debrecen, iar Portretul lui Dorian Gray la Bruxelles, Belgia, iar în 2007, Un tango mas a fost invitat la Ierusalim, în cadrul Târgului Internațional de Carte, la Budapesta, la Bassano del Grappa (Italia), în cadrul Festivalului OperaEstate Festival Veneto, iar în 2008 la Madrid cu ocazia Săptămânii Teatrului Românesc. Tot în 2007, Ionesco - cinci piese scurte a fost prezentat la Paris la Theatre de La Huchette, Block Bach la Praga, la Paris, în 2008 la Bruxelles și Atena, iar în 2010 la Poznan, Polonia. Tot în anul 2008, Șefele a fost prezentat la Madrid în cadrul Săptămânii Teatrului Românesc, Hamletmachine a fost invitat la Festivalul Internațional Shakespeare, Gdansk (Polonia), E doar sfârșitul lumii a fost invitat la Rennes, Franța în cadrul Festivalului Internațional de Teatru „Mettre en scene”, iar Spovedanie la Tanacu a fost prezentat la Paris, la sediul Ambasadei României. În anul 2009, același spectacol a fost invitat la Lodz (Polonia), în cadrul Festivalului Internațional al Pieselor Plăcute și Neplăcute.

Teatrul și spectacolele sale au obținut în: 1979 – Premiul pentru cel mai bun spectacol la Festivalul Internațional de Teatru de la Arezzo, 1991 și 1992 – Premiul de Excelență, 1993 – Teatrul Anului, 1994 – Premiul pentru cel mai bun spectacol în cadrul Festivalului Național de Teatru, 1995 – Premiul pentru cel mai bun spectacol în cadrul Festivalului Comediei Românești. În ultimii ani a primit numeroase premii la festivalurile de teatru de la Piatra Neamț, Brașov, Galați, Timișoara și Premii UNITER.

Deoarece unul dintre scopurile teatrului este și formarea tinerilor spectatori, se organizează săptămânal vizite ale teatrului urmate de jocuri teatrale pentru copii și tineri, în cadrul programului TEATRUL ȘI ȘCOALA.

Începând cu anul 2001, teatrul prezintă programul de SPECTACOLE LECTURĂ pe texte românești și internaționale din dramaturgia contemporană, urmate de discuții cu publicul.

În stagiunea 2001-2002 a debutat programul DANS LA ODEON sub forma unor Gale Extraordinare desfășurate lunar. Datorită afluenței mari a publicului și a reacțiilor entuziaste a mass-media, acest proiect a continuat în stagiunea 2003-2004 cu trei premiere, fiind urmate de Portretul lui Dorian Gray dupa Oscar Wilde, regia Dragoș Galgoțiu. În perioada 2006 - 2008, programul a continuat cu premierele Un tango Mas, Block Bach, în regia lui Alexandru Dabija și Umbre de lumină.

Tot în stagiunea 2001-2002 a fost lansat proiectul TINERI REGIZORI, TEXTE CONTEMPORANE, destinat studenților sau tinerilor absolvenți ai academiilor de artă. În urma concursului, au fost realizate spectacole care au intrat în repertoriul curent: Alchimistul după romanul omonim al lui Paulo Coelho, regia Anca Maria Colțeanu, norway.today de Igor Bauersima, regia Andreea Vălean, Genocid sau Ficatul meu e fără rost de Werner Schwab, regia Sorin Militaru, Marisol de Jose Rivera, regia Alexandru Berceanu și Morți și vii de Ștefan Caraman, regia Ana Mărgineanu. În 2003 proiectul a continuat cu spectacolul De ce fierbe copilul în mămăligă după Aglaja Veteranyi, regia lui Radu Afrim, iar în 2004 cu spectacolul Chip de foc de Marius von Mayenburg, regia Felix Alexa. În 2009 concursul de proiecte a fost relansat, iar câștigătorii au fost Mariana Cămărășan și Alexandra Penciuc cu textul Iadul este amintirea fără puterea de a mai schimba ceva de Jonas Gardell și Alexandru Mihail cu piesa Blifat de Gabriel Pintilei.

În mai 2006, Teatrul Odeon a inițiat programul ARTE (American – Roumanian Theatre Exchange) în parteneriat cu Lark Play Development Center din New York. ARTE constă într-un schimb teatral între dramaturgii din România și Statele Unite, oferind posibilitatea acestora de a-și îmbunătăți calitatea pieselor și a traducerilor prin participarea la sesiuni comune de lucru, ateliere, întâlniri și rezidențe desfășurate la Teatrul Odeon și Teatrul Lark.

Tot în 2006 a fost lansat un nou program internațional, ODEON.ART, dedicat culturii și artei unei țări din spațiul european, care a debutat în același an cu Săptămâna Teatrului Maghiar și a continuat cu Săptămâna Teatrului Ceh, iar în 2008, Săptămâna Culturii Olandeze și Zilele Teatrului Polonez. În 2009 s-au desfășurat Zilele Culturii Israeliene.