de Elżbieta Chowaniec, regia Zoltán Balázs (Ungaria)

Spectacol produs în cadrul proiectului european Fabulamundi. Playwriting Europe, co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene 2017-2020

Distribuția

Femeia I - Antoaneta Zaharia
Femeia II - Paula Niculiță
Femeia III - Simona Popescu
Femeia IV - Mădălina Ciotea

De Elżbieta Chowaniec
Traducerea Luiza Săvescu
Regia Zoltán Balázs (Ungaria)
Decorul Constantin Ciubotariu
Costumele Andrada Chiriac

Turnee și festivaluri

Festivalul Național de Teatru, București, 25, 27 octombrie 2018
FEST(in) pe Bulevard, București, 14 octombrie 2018
Festivalul de Teatru Scurt, Oradea, 25 septembrie 2018

Premii

Zoltan Balazs - Premiul pentru cea mai bună regie, Festivalul de Teatru Scurt, Oradea, 2018
Constantin Ciubotariu, Andrada Chiriac - Premiul pentru cea mai bună scenografie, Festivalul de Teatru Scurt, Oradea, 2018

Galerie foto

Fotografii de Vlad Catană

Data premierei: 31 mai 2018
Durata spectacolului: 1h 15'
Afiș

Spectacolul beneficiază de traducere în limba engleză, la cerere.
Dacă sunteţi interesaţi, vă rugăm să ne anunţaţi la casa de bilete sau pe mail, cel mai târziu cu două zile înainte de data spectacolului.
Vă rugăm să verificați disponibilitatea traducerii înainte de a vă achiziționa biletele

Gardenia surprinde patru generații de femei din aceeași familie, care se confruntă cu tiparele comportamentale, constrângerile și moștenirea genetică. Toate își spun povestea la aceeași vârstă, 33 de ani, și trec prin frământările istoriei începând cu al doilea război mondial și până în prezent. Circumstanțele vremii le condiționează în parte destinul, dar cea care le influențează direct, ar spune ele, este mama. În ce măsură se întâmplă acest lucru, vă lăsăm să descoperiți singuri, într-un spectacol în care viziunea regizorală împletește teatrul cu arii de operă.

Alături de actrițele Antoaneta Zaharia și Paula Niculiță, care fac parte din trupa teatrului de peste 15 ani, le veți descoperi pentru prima oară pe scena Odeonului pe noile actrițe angajate Simona Popescu și Mădălina Ciotea.

Autoarea poloneză Elżbieta Chowaniec s-a născut la Cracovia, în 1982. Este dramaturg, scenarist, autor de piese de teatru pentru adulți și copii. A absolvit Producție de Film și TV la Facultatea de Film din Katovice, Scenaristică la Facultatea de Film din Łódź și Jurnalism la Universitatea din Varșovia. A urmat Școala de Scriere Dramatică de la Laboratorul de Dramaturgie din Varșovia. A participat la numeroase workshop-uri și seminarii de scriere dramatică susținute de autori ca Mark Ravenhill, Nikolaj Kolada, Ivan Vîrîpaev.

Gardenia este prima ei piesă și a fost montată în 2007 la Teatrul Dramatic din Varșovia, unde se mai află și astăzi în repertoriu. De atunci a fost tradusă în numeroase limbi și produsă în Ungaria, Slovacia, Rusia și România. În cei 11 ani de la debut, piesele și adaptările sale au avut peste 20 de premiere.

Regizorul Zoltán Balázs s-a născut la Cluj, în 1977. A absolvit secțiile de actorie și de regie de la Universitatea de Teatru și Film din Budapesta. A participat la mai multe workshop-uri internaționale, cum ar fi cele cu Anatoli Vasiliev și Josef Nadj la Avignon. A studiat cu Robert Wilson la Paris și a absolvit și cursul de regie al Uniunii Teatrelor Europene de la Stuttgart. În 2001 a fondat unul dintre cele mai importante teatre independente din Budapesta, Teatrul Maladype, al cărui director artistic este până în prezent. Zoltán Balázs este o prezență constantă la festivaluri și teatre din toată lumea – nu numai cu compania sa, ci și ca regizor. A montat în Statele Unite, Franța, Germania, Slovenia, Slovacia și România. Opera sa artistică versatilă și multi-fațetată, ca și spectacolele sale experimentând un nou limbaj teatral au fost distinse cu numeroase premii. Prin spectacolele sale își propune să ofere audienței o experiență teatrală complexă, atrăgătoare pentru simțuri și emoții și să ridice scenografia, mișcarea și muzica la același nivel cu cuvintele.

Spectacolul Gardenia este produs în cadrul proiectului european Fabulamundi. Playwriting Europe, ajuns la a treia ediție, co-finanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene 2017-2020.

Fabulamundi. Playwriting Europe: Beyond Borders? este un proiect de colaborare între teatre, festivaluri și instituții culturale din 10 țări europene (Italia, Franța, Germania, Spania, România, Austria, Belgia, Marea Britanie, Polonia și Cehia). Reţeaua urmăreşte să sprijine şi să promoveze dramaturgia contemporană în Europa, cu scopul de a consolida şi îmbogăţi activităţile şi strategiile profesioniştilor şi ale artiştilor care activează în domeniu, şi a oferi autorilor dramatici posibilităţi de conectare, întâlniri multiculturale şi dezvoltare profesională. 

În cadrul acestui proiect, la Teatrul Odeon au fost realizate în perioada 2012-2016, opt spectacole lectură din dramaturgia tuturor țărilor partenere. Piesele traduse au fost publicate în 2015 și 2016 în volumele Dramaturgie italiană contemporană și Dramaturgie europeană contemporană, la editura Cheiron și Fundația Culturală „Camil Petrescu”. Kepler-438b a fost prima producție realizată în cadrul acestui proiect.

Cronici

Acta est fabula, Răzvana Niță, 6 iunie 2018
Acele mame risipitoare şi fiicele lor

Să fie ceva genetic? Sau la mijloc e mentalitatea care, pe parcursul unui secol, nu se schimbă fundamental? Un anumit tip de implacabil, de tuşă a destinului, de dincolo de puterea noastră de a ne gestiona propria viaţă? Sau dorinţa irepresibilă de a fi parte din viitorul copiilor noştri? De a fi – astfel – contemporani cu posteritatea noastră?

Mai multe detalii

Patru destine marcate de personalitatea Mamei. Patru femei, patru supravieţuitoare şi în egală măsură patru victime în căutarea evadării, ajunse mai apoi o sursă de traumă pentru generaţia următoare. Repetabila povară a luptei pentru ieşirea din paradigma ratării. Alcool, lipsă de afecţiune, blazare, rutină, abandon, egoism, rătăcire şi o dureroasă şi imposibilă senzaţie a irecuperabilului. O lume care nu îşi asumă până la capăt martirajul şi care – poate tocmai de aceea – nu se poate mântui.

Textul Elżbietei Chowaniec e concis, tăios, frust, asemenea unui rechizitoriu sau – şi mai corect spus – asemenea unui probatoriu care însă – paradoxal – nu urmăreşte stabilirea adevărului şi condamnarea vinovaţilor, ci ne atrage într-un seducător interogatoriu cu noi înşine. Într-un univers ostil, haotic, din care lipsesc iertarea, compasiunea şi în care iluziile se pierd rapid şi tragic, viaţa continuă să dea viaţă. Un text cutremurător, puternic, valoros deopotrivă în plan spiritual şi emoţional.

Ceea ce a izbutit regizorul maghiar Zoltán Balázs alături de patru actriţe cu personalitate magnetică şi incontestabilă anvergură creativă – Antoaneta Zaharia, Paula Niculiţă, Simona Popescu, Mădălina Ciotea – poate fi asimilat unui curs de teatru intensiv. Văzând acest spectacol ne devine clar, se decupează impecabil ce înseamnă şi ce presupune o concepţie regizorală (să ştii CE vrei cu un text, UNDE vrei să ajungi şi CUM să faci din drumul tău către acolo cea mai sigură şi spectaculoasă cale către un mesaj percutant). Regizorul de faţă stăpâneşte mijloacele meseriei, are capacitatea de a găsi formula, conceptul, structura pe care îşi clădeşte cu precizie chirurgicală un trainic pod de comunicare cu sala, cu publicul.

Formula ariilor de operă este excelent acoperită regizoral şi actoricesc. Întreaga montare are o stilistică specială, rigoare în construcţie, relief, dimensiune, un bun gust rarissim (felicitări Constantin Ciubotariu – decor şi Andrada Chiriac – costume!), o atenţie pentru frazare, ritm, tonalitate, pauze, gest – o simfonie impecabil orchestrată, dirijată şi interpretată, o asumare tulburătoare a partiturilor, actriţele reuşind o transfigurare magnetică (indimenticabilă strălucirea din ochii lor – inocenţa captivă în temniţa unui trup aflat sub teroarea ceasului biologic).

La final de stagiune, am avut parte de acest imens dar. „Gardenia” este o fascinantă, palpitantă şi revelatoare expediţie în istoria unei familii văzută din perspectiva mamelor risipitoare şi a fiicelor lor aşteptându-le răbdătoare. Un spectacol miraculos care vorbeşte cu furie înăbuşită despre dragoste, maternitate şi cât de cumplit de singuri ne regăsim (chiar şi) pe drumurile (deja) bătătorite ale vieţii noastre.

 

O gardenie în glastra Odeonului


Repertoriul Teatrului Odeon s-a îmbogățit cu încă un spectacol. Și nu e un spectacol ca oricare altul, ci este o demonstrație că teatrul se poate face și altfel decât vedem îndeobște pe scenele din București. Evitând realismul și sentimentalismul, textul și spectacolul ne povestesc istoria a patru femei, una născută din cealaltă, fiecare cu viața ei, dar plasată într-o constelație familială ce are drept nucleu figura mamei.

Mai multe detalii

Străbătând vremurile și marcate diferit de acestea, cele patru femei – fiice, apoi mame, apoi bunici, apoi străbunici – reiau de fiecare dată un tipar care pare să fie la fel de vechi de când e femeia femeie, esențializând comportamente, sentimente și situații într-o poveste care transcende mica lor istorie. Deși spectacolul are un cadru istoric, nu acesta este important. Mai presus de el sunt nervurile unor relații problematice perpetuate de la o generație la alta.

Textul este foarte bine scris, e sec, fără înflorituri, fapt ce îi conferă frumusețea rece a unui diamant. Iar aici intervine simțul extraordinar al regizorului Zoltán Balázs, care a știut să păstreze duritatea și limpezimea textului prin mișcări și frazări denudate de înflorituri sentimentale. Spectacolul devine astfel o ex-punere, trimițându-te cu gândul la o ședință de terapie, pe parcursul căreia se desfac, aproape chirurgical, întâmplările pentru a le fi relevată mai bine textura universal valabilă, simbolizată de gardenia amintită în secvența a patra. Lumea interioară devine verb, dar un verb translucid și obiectivat, care îți permite să vezi mai clar înăuntru.

Cheia de lectură regizorală este susținută perfect de decorul lui Constantin Ciubotariu și de costumele  Andradei Chiriac, în care se reflectă același schematism al relațiilor mamă-fiică-mamă-fiică. Geometria mișcării scenice și a replicilor, precum și esențializarea relațiilor afective își află, astfel, un corespondent perfect în geometria spațiului și a decorului, precum și în aceea a costumelor.

La toate acestea se adaugă o soluție regizorală care face din acest spectacol o propunere originală în peisajul nostru: momentele-cheie, acelea în care preaplinul sufletesc al personajelor ar fi putut degenera în sentimentalism și în verbalism gol, sunt exprimare prin arii de operă, care, astfel, își distanțează personajele de evenimențialul vieții lor, făcând din ele receptacule ale unei tipologii familiale ce transcende, cum aminteam mai sus, spațiul și timpul. Inserțiile muzicale sunt foarte bine altoite pe structura textului și a spectacolului, iar măiestria actrițelor de a face play-back este atât de convingătoare – cu respirații, pauze și mimică facială extrem de credibile –, încât senzația de „făcătură” nu există nici o clipă.

Desigur, măiestria actrițelor nu se limitează la play-back, ci susține întreg spectacolul, cu eleganță, cu frazare bună, cu precizie de ceas și o uimitoare economie verbală și gestuală.

Gardenia este un spectacol de o frumusețe rece, dar nu fără viață, și totodată un exemplu de abordare regizorală ce iese din schemele facile cu care deja ne-am obișnuit. Tot ce putem spera este să-și găsească publicul nimerit.


Spectacolul este produs în cadrul proiectului european Fabulamundi. Playwriting Europe, cofinanțat prin programul Europa Creativă al Uniunii Europene 2017-2020.

doimih

X