Dincolo de otravurile dulci ale limbajului, care anesteziaza licenta, spectacolul vorbeste mai degraba despre cenzura ce starneste nametii de fantezie si despre revolta impotriva oricarui tip de autoritate. In spatele lui Sade autorul reactioneaza furios la orice limitare de natura morala, sociala etc. Nu sterilitatea religioasa, nici inchistarea unei morale austere scot personajul din minti. Insusi conceptul de regula ii produce o imensa si de necuprinsa repulsie.

Cristina Rusiecki, SUPLIMENTUL de CULTURA, 26 martie 2005

 

Florin Zamfirescu isi doteaza personajul cu farmecul otravit al inteligentei si cu doza de mister inexplicabila prin viciu si virtute, el danseaza mereu pe marginea prapastiei. Marchizul de Sade se adreseaza mai mult celor pasionati de creatie si de chinurile ei decat celor care vor sa stie mai mult despre viciu.

Magdalena Boiangiu, Cotidianul, 27 martie 2005