Născută de Ziua Mondială a Teatrului, 27 martie 1942, actrița Teatrului Odeon, Olga Bucătaru, s-a stins din viață vineri, 10 aprilie 2020, la Spitalul „Elias” din București, în urma unui stop cardio-respirator.
A absolvit în 1965 Institutul Național de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, secția Actorie, la clasa prof. George Dem Loghin și un an mai târziu a debutat pe scena Teatrului Tineretului din Piatra-Neamț, unde a fost angajată până în anul 1973.
După un scurt interludiu la Teatrul de Stat din Satu Mare (1969-1970), în 1974 devine membră a trupei Teatrului Odeon.
Pe scena Odeonului a avut colaborări cu regizori importanți, printre care Dinu Cernescu („…ESCU” de Tudor Mușatescu – 1972), Sanda Manu („Să nu-ți faci prăvălie cu scară” de Eugen Barbu – 1985), Alexa Visarion („Astă seară se joacă fără piesă” de Luigi Pirandello – 1988) sau Cătălina Buzoianu („Întâlnire în pădure” de Ofelia Strahl – 1992, unde a jucat alături de doamna Olga Tudorache). A interpretat rolul principal în Patima roșie de Mihail Sorbul, regia Cristian Hadgi-Culea, iar ultimul său rol pe scena Odeonului, a fost Mari în spectacolul „Veronika se pregătește să moară” de Paulo Coelho, regia Gelu Colceag (2003).
În 1972 a debutat în filmul „Bariera”, scenariu Teodor Mazilu, regia Mircea Mureșan și până în 1998, când ultimul rol interpretat în film a fost în „Trenul vieții”, regia Radu Mihăileanu, a jucat în filme regizate de Sergiu Nicolaescu („Oglinda”), Mircea Daneliuc („Cursa”), Radu Mihăileanu („Trahir”), Constantin Vaeni („Buzduganul cu trei peceți”).
Dincolo de rolurile din teatru și film, Olga Bucătaru a fost din anul 1995 până în 2000 profesor asociat la Academia de Arte „Luceafărul” din București și începând cu anul 2001, în aceeași instituție, a activat în chip de lector universitar.
În anul 2002 i s-a acordat Ordinul Național „Serviciul Credincios”, în grad de Cavaler.
Teatrul Odeon este alături de familia îndoliată și va păstra vie amintirea rolurilor interpretate pe scenă și pe marele ecran.
