Sâmbătă,10 octombrie, 21h00, Sala Majestic

Secţiunea Bulevardul Comediei
Teatrul Clasic Ioan Slavici, Arad

DEZORIENT EXPRESS

Cu: Andrei Elek, Robert Pavicsits, Cecilia Donat, Alina Danciu, Angela Petrean-Varjasi, Marian Parfeni, Radu Vulpe, Ştefan Statnic, Carmen Vlaga - Bogdan
Un spectacol de Andrea Gavriliu, Scenografia: Irina Moscu, Muzica originală: Mihai Dobre, Alex Pop, Conceptul video: Iustin Andrei Surpănelu, Light design: Lucian Moga

Durata: 1h 10 min
Preţul biletelor: 31,80 lei; 15,90 lei

„Dezorient Express este trenul nostru personal, care nu ştim unde ne duce și, totuși, ne încăpățânăm să călătorim cu el. Împărțim compartimentul cu cine nu ne dorim și ne testăm continuu nervii. Prin situații aparent comice, fără prea multe cuvinte și cu mai mult limbaj corporal, se ating subiecte grave: de la lipsa de toleranță și educație, la discriminare, perversiune și inimi frânte. Din ciclul râdem noi, dar nu e râsul nostru, vă invităm să poftiți în vagoane, să feriți linia și să suportați zeflemeaua acidă pe ritmuri dezorientale!”

Andrea Gavriliu

„Trenul călătorește în locații diferite, prin hubloul imens al compartimentului dezvăluindu-se treptat spații din ce în ce mai exotice și din ce în ce mai neobișnuite, dezorientând total publicul. Acest tren nu e unul obișnuit, el are superputeri, călătorind atât pe pământ, cât și sub apă, și, de ce nu, și pe lună. Călătoria devine din ce în ce mai halucinantă pe măsură ce personajele devin din ce în ce mai autentice. Spațiul de joc ne trimite cu gândul la un tren al viitorului, un spațiu aseptic în care te aștepți ca personajele să arate întocmai, dar și mentalitățile lor să fie pe măsură. Ceea ce descoperim însă este faptul că, deși tehnologia avansează, ne lovim de aceleași tipologii de oameni și că, de fapt, lucrurile nu s-au schimbat în profunzime.”

Irina Moscu

Duminică, 11 octombrie, 18h00, Sala Studio

Secţiunea Criza limbajului... limbajul crizei
În afara competiţiei
Teatrul Regina Maria, Oradea

CHEIA

de András Forgách
Traducerea: Anamaria Pop

Cu: Daniel Vulcu, Pavel Sîrghi, Petre Ghimbășan, Georgia Căprărin, George Dometi, Corina Cernea, Alin Stanciu, Marlena Prigoreanu, Ion Abrudan
Direcția de scenă şi versiunea scenică: Victor Ioan Frunză, Dramaturg: Attila Budáhazi, Scenografia: Adriana Grand

Durata 2h
Preţul biletelor: 31,80 lei
Nerecomandat sub 16 ani

„Piesele lui András Forgách ne plac pentru că eroii săi sunt oameni cu care putem fi împreună, în cazul de faţă într-un bar, şi toţi ascund câte o dramă personală tragi-comică. Victor Ioan Frunză este un regizor căruia îi plac, şi care poate dezvolta, astfel de personaje. Ni le arată în aşa fel încât ne recunoaştem pe noi înşine, parcă am sta la masă alături de ei în bar...
Cei doi fraţi se întâlnesc în acest bar. Nu s-au văzut de mult, dialogul lor este aproape absurd, deşi motivul întâlnirii lor este simplu: fratele mai mare cere cheia locuinţei fratelui mai mic, pentru a-şi duce amanta la rendez-vous.
Din interpretarea de excepţie a lui Daniel Vulcu şi Pavel Sîrghi se conturează alianţa şi solidaritatea celor doi fraţi, faţă de părinţi şi ceilalţi. Vulcu, sub masca încrezutului enervat, Sîrghi cu libertatea lui interioară, încearcă să supravieţuiască propriei lor vieţi.
Interpretări de forţă, schimbări de stare de excepţie, joc sincer; cei doi actori, de caractere diferite, construiesc cele două personaje astfel încât reuşesc, din prima clipă a spectacolului şi până la ultima, să ne surprindă.”

Judit Simon, Erdélyi riport, 2015

Marţi 13 octombrie, 21h00, Sala Majestic

Secţiunea Competitivă – Criza limbajului... limbajul crizei
Teatrul Studio St.I. Witkiewicz, Varşovia (Polonia)

UN CUPLU DE ROMÂNI AMĂRÂŢI, VORBITORI DE POLONEZĂ

de Dorota Masłowska

Cu: Marcin Januszkiewicz, Agnieszka Pawełkiewicz, Monika Krzywkowska, Dorota Landowska/Agata Góral, Modest Ruciński
Regia: Agnieszka Glińska, Decorul: Magdalena Maciejewska, Costumele: Agnieszka Zawadowska, Muzica: Jan Duszyński, Light design: Jacqueline Sobiszewski

Durata: 1h 25 min
Preţul biletelor: 31,80 lei
Spectacol cu supratitrare în limba română

„Agnieszka Glińska îmbracă drama Dorotei Masłowska în realităţile vieţii de zi cu zi, dându-i o nouă formă şi un nou sens. Se joacă, într-un fel, cu personajele ei, creând o imagine caricaturizată a lumii. Eroii ei sunt în căutarea bogăţiei şi a salvării de sărăcie. Vor ceea ce nu au şi să trăiască acolo unde nu le e locul.
Un cuplu de români amărâţi, vorbitori de poloneză prezintă neputinţa în faţa vieţii, cu toate deciziile noastre stupide şi ridicole; cu atitudinile egocentrice şi celebrităţile care se cred centrul universului. Dar, cel mai important este că atinge adevărurile care dor cel mai tare. Suntem români care vorbesc poloneza sau, pur şi simplu, polonezi care stau la coadă, căutând să afle cum să trăiască.
Spectacolul este o oglindă în care ne putem vedea imperfecţiunile, ascunse în vorbele şi faptele personajelor. Acest absurd poate fi simţit cu intensitate. Nu ne gândim la asta, doar râdem până ne descoperim pe noi în aceste realităţi. Glińska a ştiut ce face şi a făcut asta cu atâta măiestrie, încât nicio imperfecţiune nu e posibilă.”

Agnieszka Kobroń, Afisz Teatralny

Joi, 15 octombrie, 18h00, Sala Majestic

Secţiunea Competitivă – Criza limbajului... limbajul crizei
Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Cluj-Napoca

CEL CARE ÎNCHIDE NOAPTEA

de Nona Ciobanu
Scenariu inspirat de filmul Portarul de noapte de Liliana Cavani

Cu: Enikő Györgyjakab, Gábor Viola, Zsolt Bogdán, Ervin Szűcs, Loránd Váta, Csaba Marosán, Attila Orbán, Balázs Bodolai, Loránd Váta, Csaba Marosán, Zsolt Györffy

Regia: Nona Ciobanu, Scenografia: Nona Ciobanu, Peter Košir, Costume, ilustrația muzicală, light design: Nona Ciobanu, Proiecții video: Peter Košir

Durata: 1h 10 min
Preţul biletelor: 31,80 lei
Spectacol cu supratitrare în limba română
Nerecomandat sub 16 ani

„Un fost ofiţer nazist şi o fostă deţinută în lagăr, între care a existat o relaţie pornită printr-un abuz sexual, se reîntâlnesc întâmplător la Viena, după 13 ani de la terminarea războiului.
Max și Hanna, cei doi protagoniști ai spectacolului inspirat de controversatul film, făcut în 1974, de Liliana Cavani, Portarul de noapte, sunt prinși în cușca destinului lor întunecat și în cuşca istoriei. Nu vor sau nu pot să facă nicio mișcare în afara acestei cuşti. Au nevoie de reconstituirea trecutului lor, în scopul de se a curăța / înțelege / pedepsi, reciproc, și pe ei înșiși. Pentru asta trebuie să-şi provoace propria lor natură, propriul destin, unul pe altul. Ei acceptă să vadă lumea unul prin ochii celuilalt, între ei se stabileşte o relație dinamică, dintre victimă şi opresor, în care fiecare participant joacă un rol activ și în schimbare.
Cred că şi astăzi relaţia dintre dominant şi submisiv este extrem de actuală şi poate exista în familie sau într-un cadru mai larg al societăţii. Cred că şi astăzi suntem responsabili de felul în care acceptăm aceste abuzuri şi participăm de multe ori la menţinerea lor.”

Nona Ciobanu

doimih

X