Miercuri, 11 noiembrie 2015, ora 19.30, în Sala Studio a Teatrul Odeon din Bucureşti , Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti (MNLR) și Teatrul Odeon organizează o Seară de poezie şi jazz.

Vor susţine recitaluri șase dintre cele mai mai importante voci poetice contemporane: Magda Cârneci, Marian Drăghici, Horia Gârbea, Doru Mareș, Nicolae Prelipceanu și Liviu Ioan Stoiciu.
Amfitrionii Serilor sunt scriitorul Ioan Groșan şi muzicianul Mircea Tiberian. Iniţiatorul programului este universitarul şi criticul de teatru Ioan Cristescu, directorul MNLR.

* *

*

Magda Cârneci (poet, eseist, critic și teoretician de artă român) a absolvit Facultatea de Istoria și Teoria Artei a Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București în 1979. În 1997 a obținut un doctorat în istoria artei la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris. A obținut de asemenea numeroase burse de cercetare pre și postdoctorale în străinătate. În epoca studenției a frecventat cenaclurile literale Amfiteatru și Cenaclul de luni din București, condus de criticul Nicolae Manolescu. A activat ca cercetător științific la Institutul de Istoria Artei din București și ca președintă a boardului Centrului Internațional pentru Artă Contemporană (CIAC) din București. A fost și co-director al revistei de arte vizuale Artelier. Între 2001-2005 a fost lector invitat la Institut National des Langues et Civilisations Orientales 9INALCO) din Paris. Între 2007-2010 a condus Institutul Cultural Român din Paris.
Debutul poetic are loc în 1975 în revista România literară, sub pseudonimul Magdalena Ghica, pe care îl va folosi până în 1989. Debutul editorial se produce în 1980 cu volumul Hipermateria, Editura Cartea Românească.

Volume de poeme: O tăcere asurzitoare, Eminescu, 1985; Haosmos, Cartea Românească, 1992; Psaume, Autre Temps, Marseille, 1997 (în franceză); Poeme/ Poems, Paralela 45, 1989 (în română și engleză, traducerea fiind realizată împreună cu Adam J. Sorkin); Poeme politice, Axa, Botoșani, 2000; Haosmos și alte poeme, antologie, editura Paralela 45, 2000; Le paradis poétique, Transignum, Paris (carte bibliofilă); Chaosmos. Gedichten, în traducerea lui Jan Willem Bos, Amsterdam, Go-Bos Press, 2004 (în olandeză); Chaosmos. Poems, în traducerea lui Adam J.Sorkin, White Pine Press, Boston, 2006; Trois saisons poetiques, PHI, Luxembourg, 2008; Peau-ésie, carte bibliografică cu Wanda Mihuleac, Transignum, Paris, 2008; Poeme spirituale, Tracus Art, București, 2012.Eseu: Poetrix, Paralela 45, 2002. Proză: FEM, Cartea Românească, București, 2011; Poeme trans, Editura Tracus Arte, 2012.

Marian Drăghici s-a născut la 25 februarie 1953, în Osica de Sus; membru al Uniunii Scriitorilor din România, din 12 ianuarie 1990. A publicat volumele: Despre arta poetică (Cartea Românească, 1988), Partida de biliard din pădurea rusească (Eminescu, 1995), Lunetistul (Pontica, 1996), Lunetistul & cocoşul de tablă (Cartea Românească, 1996), Harrum cartea ratării, (Vinea, 2001), Licht, lansam/Lumină, încet, (Wieser Verlag, Klagenfurt, Austria, 2004), Negresa (Vinea, 2004), lumină, încet (Tracus Arte, 2013). Prezent în antologii din ţară şi străinătate. Secretar/preşedinte al Secţiei de poezie din Asociaţia Scriitorilor Bucureşti (2000-2004). Secretar general de redacţie al suplimentului „Ziua literară”, în care „ţine” Cronica cenaclului USR şi Poşta redacţiei. În 2004, îi apare, la Wieser Verlag, volumul bilingv „Licht, lansam/Lumină, încet”, lansat la Viena în prezenţa autorului. Lecturi cu public, bursă Austria Kulturkontact pentru anul următor (două luni) în capitala Austriei. Din 2006, s.g.r./redactor-şef adjunct la „Viaţa Românească”. Premii şi distincţii, între care Meritul Cultural în grad de Cavaler (2004), Premiul Naţional Tudor Arghezi pentru Opera Omnia şi titlul de Cetăţean de onoare al oraşului Tg. Cărbuneşti (2014).

Horia Gârbea s-a născut la 10 august 1962 în Bucureşti. Este doctor în inginerie civilă, cadru didactic universitar. În domeniul literar, a debutat în 1982 cu poezie. Dupã 1989 a avut o activitate intensă de publicist şi autor de literatură. A publicat poezie, proză, teatru, critică literară şi teatrală, eseuri. În total 12 piese reprezentate în România ca şi în Anglia, Franţa și Serbia. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al UNITER, al PEN Club România. A tradus în română şi a adaptat pentru scenă numeroase piese din literatura universală de W. Shakespeare, Pierre Corneille, S. I. Witkiewicz, Fernando Arrabal, A.P.Cehov, Dario Fo, Marivaux, etc. A publicat peste 25 de volume de literatură originală și de traduceri. A fost prezent în numeroase antologii de poezie și proză atât în România cât și în alte țări. Textele sale au fost traduse în mai multe limbi europene și asiatice. A obținut numeroase premii literare. Romanul “Căderea Bastiliei” a fost distins cu trei premii naționale în 1998. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie pe anul 1999 şi Premiul Academiei Române pentru dramaturgie – 2001, Premiul „Andrei Bantaș”, acordat de juriul Uniunii Scriitorilor – 2012, pentru volumul Shakespeare – Opere, vol IV, ca traducător, împreună cu George Volceanov și Violeta Popa. Din 20013, este preşedintele Filialei Bucureşti Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România. A reprezentat România la festivaluri internaţionale de literatură. Distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004), înălțat la grad de ofițer în 2010.

Doru Mareș s-a născut la 24 noiembrie 1957, Pucioasa, județul Dîmbovița. A absolvit Universitatea Bucureşti, Facultatea de Filologie, Secţia Română – Franceză (1982). Este poet, traducător, jurnalist, critic de teatru. A fost secretar-coordonator al Cenaclului de Luni (1981-1982). A avut lecturi publice de poezie în România şi Franţa (Nantes, Lyon). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT) și al Uniunea Teatrală din România (UNITER). Membru în numeroase jurii literare și teatrale, dar și membru, timp de patru ani (2005-2009), al Comitetului Editorial al Atelierului European de Traduceri (Atelier Européen de la Traduction / Association Le Carré Saint-Vincent / Scčne Nationale d’Orléans), proiect finanţat de Uniunea Europeană – Comisia pentru Educaţie şi Cultură.

Activitate editorială originală:
- Mimînd orgasmul social, volum de poezie apărut la Editura Cartea Românească în 1998, câştigător al Concursului pentru debut al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, 1997; Premiul Poesis al Filialei Satu Mare a Uniunii Scriitorilor din România – septembrie 1998; Premiul Tomis al Filialei Constanţa a Uniunii Scriitorilor din România – decembrie 1998; Premiul pentru Debut Mihai Eminescu al Uniunii Scriitorilor din România –ianuarie 1999, Botoşani;
- Viele… File, volum colectiv bilingv (română, germană) de poezie, Editura Arcuş 2001
- Porcul de Postul Mare, volum colectiv bilingv (română, maghiară), volumul I/2001, volumul II/2002, Editura Márkus-Barbarossa János
- Pagini literare.ro – literary pages.ro – pages littéraires.ro, volum colectiv trilingv (română, engleză, franceză), editat de Forumul European al Revistelor Literare, ediţia a doua, Balcic 2008
- Poeţi laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera prima (1998 – 2008), volum colectiv, Editura AXA şi Memorialul Ipoteşti/centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, 2010
Activitate publicistică: Peste 1.400 de articole de critică în domeniile teatru şi literatură, reportaj cultural şi social, eseu, poezie, traduceri în: Artistas Unidos (Lisabona, Portugalia), Amfiteatru, Art Panorama, Baricada, Contemporanul. Ideea Europeană, Contrapunct, Cotidianul, Curentul, 24 Fun, Euromuseum, Familia, Infinitezimal, Împreună BTK, Manuscriptum, Observator Cultural, Revue Roumaine, Revue Roumaine d’Etudes Litteraires, România Liberă, România Literară, Scena, Sud, Teatrul Azi, Timpul, Tomis, Viaţa Studenţească, Yorick, Ziarul de Duminică etc.

Activitate editorială ca traducător: peste 60 de titluri (beletristică, piese de teatru etc), atât din literatura clasică, cât, mai ales, din literatura contemporană franceză.

Nicolae Prelipceanu, născut în 1942. Redactor la Tribuna din Cluj, la Viața Românească, redactor șef adjunct la Luceafărul, secretar al USR, redactor șef al revistei Alianța Civică, consilier șef la Inspectoratul pentru cultură București, ziarist la Cotidianul, România liberă, director de programe la SOTI, consilier de stat la Guvernul României, redactor-şef la revista Viaţa Românească. Volume: Turnul înclinat (1966), 13 iluzii (1971), Arheopterix (1973), Intrebați fumul (1975), De neatins de neatins (1978), Jurnal de noapte (1980), Un civil în secolul douăzeci (1980), Fericit prin corespondență (1982), Degetul de gheață (antologie, 1984), Arma anatomică (1985), Mașina de uitat (1990), Binemuritorul (1996), Ce-ai făcut în noaptea Sfântului Bartolomeu (antologie, 1999), un teatru de altă natură (2006), portret sumar al unui necunoscut de altădată (2011), la pierderea speranței (2012), fantomateca (2014) versuri; Vara unui fost campion de pian (1973), Tunelul norvegian (1979), Zece minute de nemurire (1983), Scara interioară (1988), proză; Dialoguri fără Platon, (1976), interviuri; Odioseea. Un jurnal pe sărite (2011), articole. Volume de poezie traduse în maghiară și germană. Prezențe în reviste și antologii în: Franța, SUA, Spania, Italia, Portugalia etc. Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul Dialoguri fără Platon (1976). Premiul Național „Mihai Eminescu” în 2013. Premii ale USR pentru volumele: De neatins, de neatins; Fericit prin corespondență; Binemuritorul și la pierderea speranței.

Liviu Ioan Stoiciu s-a născut în 19 februarie 1950 la Dumbrava Roşie / Piatra Neamţ: poet, prozator, autor dramatic, eseist şi publicist. A copilărit la Cantonul 248 / Halta CFR Adjudu Vechi şi la Adjud (aici a terminat liceul teoretic în 1967). Din 1990 a venit de la Focşani (unde a locuit din 1975) cu domiciliul stabil la Bucureşti: redactor (şef şi adjunct) la revistele Uniunii Scriitorilor “Contrapunct” şi „Viaţa Românească”. A primit Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer, 2010. Debut editorial cu versuri: La fanion, 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor. Alte volume de versuri: Inima de raze (1982), Când memoria va reveni (1985), O lume paralelă (1989), Poeme aristocrate (1991, Premiul Uniunii Scriitorilor), Singurătatea colectivă (1996, Premiul Academiei Române), Ruinele poemului (1997), Post-ospicii (1997), Poemul animal (2000), La plecare (2003), pam-param-pam / adjudu vechi (2006), Craterul Platon (2008), Pe prag / Vale-Deal (2010), Substanțe interzise (2012), Nous (2015). Antologie de versuri: Cantonul 248 (2005), Lanțul (2012). Volume de memorialistică / eseu / publicistică: Jurnalul unui martor (1992), Jurnal stoic din anul Revoluţiei, urmat de Contrajurnal (2002) şi Cartea zădărniciei (Convorbiri de sfârşit cu Al. Deşliu & „Inspiraţii” de început) – 2008. Romane: Femeia ascunsă (1997), Grijania (1999), Undeva, la Sud-Est (2001), Romanul-basm (2002), Vrăjmaș (2014). Dramaturgie: Teatrul uitat (2005, Premiul Uniunii Scriitorilor).

Ioan Groşan (n. 1954) a absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Debutul său cu volumul de povestiri „Caravana cinematografică” din 1985 a fost distins cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor. A fost de-a lungul timpului profesor, director artistic al studioului de creație cinematografică al Ministerului Culturii, precum şi publicist-comentator la mai multe reviste şi ziare. În 2009, povestirea „Caravana cinematografică” a fost ecranizată de regizorul Titus Muntean. Povestirile sale au fost traduse în rusă, în franceză, germană, engleză, poloneză, maghiară, rusă şi vietnameză.

Mircea Tiberian este unul dintre cei mai cunoscuți jazzmeni români ai ultimelor decenii, pianist, utilizator şi de claviaturi electronice, compozitor şi profesor de jazz, autor de cărţi de specialitate. S-a născut la Cluj, în 1955. Şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa la Sibiu, iar în 1975 s-a mutat la Bucureşti. În 1980, a absolvit Conservatorul bucureştean. A cântat, printre alţii, alături de Larry Coryell, Tomasz Stanko, Herb Robertson, Ed Shuller, Nicholas Simion, Adam Pieronczyk, Maurice de Martin, Theo Jorgensmann,Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Dan Mândrilă,Anca Parghel. Printre premiile obţinute de el se numără: Muzicianul Român al Anului (1987); Premiul Uniunii Compozitorilor pentru compoziţie de jazz (1990, 1996, 2000); Premiul pentru Întreaga Activitate Artistică (Asociaţia de Jazz Napocensis, 2001). Discografia sa cuprinde: Magic Bird, Never Ending Story, Working Underground, Alone in Heaven, Hotel of Three Beginnings, Back To My Angel, Eleven, Viaţa lumii şi Trei lumini. Acestora li se mai adaugă patru discuri împreună cu grupul ‘Interzone’, al cărui co-leader este, alături de Maurice de Martin.

doimih

X